Bullying la Questfield International College, când lipsa răspunsului devine răspuns

Manifestările bullyingului și stigmatizarea medicală

Relatările familiei indică faptul că elevul a fost expus zilnic unor comportamente agresive: insulte, umiliri în fața colegilor, excludere socială și etichetări degradante. Un element deosebit de grav este utilizarea repetată a unei etichetări cu caracter medical, folosită nu în scopuri educaționale sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare. Specialiști consultați consideră că astfel de practici depășesc conflictele obișnuite între elevi, intrând în zona hărțuirii psihologice agravate și stigmatizării.

Presiunea asupra familiei și mesajele de retragere

În cadrul unei discuții directe, fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, ar fi formulat o poziție percepută de familie ca o presiune de retragere, sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată din documentele și relatările puse la dispoziție, apare ca un element relevant pentru înțelegerea modului în care instituția a răspuns sesizărilor. Redacția subliniază că această formulare nu este interpretată ca o concluzie privind intențiile sau motivațiile conducerii, ci ca un indiciu al unei atitudini instituționale.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod explicit în scris respectarea confidențialității informațiilor referitoare la situația copilului, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării acestora. Totuși, din documentele și relatările analizate reiese faptul că aceste informații au fost făcute cunoscute în cadrul clasei, copilul fiind interpelat public de către cadrul didactic cu privire la demersurile administrative. Specialiștii apreciază că astfel de situații pot reprezenta forme de presiune psihologică instituțională, contrar principiilor de protecție a datelor sensibile și a vulnerabilității elevilor.

Absența unei reacții instituționale ferme și transparente

Din materialele puse la dispoziție nu reiese existența unui circuit administrativ formal cu decizii scrise, rapoarte sau planuri de intervenție privind bullyingul semnalat. Singurul document identificat, de tip Family Meeting Form, consemnează doar existența unor discuții, fără a stabili responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Această situație ridică întrebări privind eficiența și seriozitatea gestionării cazului de către conducerea școlii.

Impactul psihologic asupra copilului și confirmarea prin raport psihologic

Consecințele expunerii prelungite la comportamentele de bullying sunt documentate printr-un raport psihologic clinic de peste zece pagini, întocmit de un specialist de prim rang din România. Raportul evidențiază efecte emoționale grave, incluzând anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, manifestări care depășesc conflictele obișnuite și indică un abuz emoțional repetat în mediul educațional.

Reacția instituției după implicarea juridică și comunicarea publică

Potrivit documentelor, fondatoarea școlii a reacționat oficial abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări scrise, în contextul implicării unei echipe de avocați și a transmiterii unor notificări formale. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile declanșării unei reacții instituționale și despre prioritățile școlii în protecția elevilor. Într-un email adresat părinților în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus situațiile semnalate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare asupra recunoașterii și gestionării bullyingului.

Contactele post-retragere și implicațiile pentru dreptul la educație

După retragerea copiilor din școală, părinții au raportat contacte telefonice informale către alte instituții de învățământ în care ar fi fost aduse în discuție aspecte negative privind comportamentul copiilor, fără documentație oficială. Redacția tratează aceste informații cu seriozitate și solicită clarificări publice, subliniind potențialele implicații asupra dreptului la educație și confidențialității.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

• Sesizările repetate privind bullyingul și stigmatizarea medicală au fost tratate predominant informal, fără măsuri documentate și fără monitorizare formală;
• Lipsa unei reacții instituționale clare și transparente a contribuit la perpetuarea fenomenului și a generat presiuni asupra familiei vizate;
• Confidențialitatea informațiilor sensibile nu a fost protejată în mod corespunzător, cu potențiale efecte negative asupra copilului;
• Răspunsul oficial al școlii, redus la „interacțiuni spontane”, contravine sesizărilor documentate și ridică semne de întrebare privind recunoașterea problemei;
• Declanșarea reacției instituționale după implicarea juridică semnalează o abordare reactivă, nu preventivă, în gestionarea bullyingului;
• Există o discrepanță între valorile declarate public de Questfield Pipera și modul efectiv în care situațiile sensibile sunt gestionate;
• Întrebarea esențială rămâne: ce mecanisme reale de protecție și intervenție are instituția pentru a garanta siguranța emoțională a elevilor săi?

În lumina acestor constatări, rămâne deschisă necesitatea unor clarificări oficiale, asumate și documentate din partea conducerii Școlii Questfield Pipera pentru a restabili încrederea și a demonstra că siguranța și bunăstarea elevilor reprezintă priorități reale. De asemenea, invităm părinții care se confruntă cu situații similare să contacteze redacția pentru a contribui la o mai bună înțelegere a fenomenului și la promovarea unor politici instituționale eficiente.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro